marți, 16 iunie 2009

Pericolul pluteste in aer


Totul tine de oxigen. In mod ironic, ceea ce ne da viata, in cele din urma ne-o si ia. Forta de viata se afla in minusculele fabrici celulare de energie, numite mitocondrii, care ard aproape tot oxigenul pe care-l inspiram, dar respiratia are un pret. Combustia oxigenului, care ne tine in viata si activi, da nastere si unor derivati cunoscuti sub numele de radicalii liberi ai oxigenului. Pe de o parte, ne garanteaza supravietuirea.

Atunci cand corpul se mobilizeaza sa lupte impotriva agentilor infectiosi, el genereaza o explozie de radicali liberi pentru a distruge invadatorii intr-un mod foarte eficient. Pe de alta parte, radicalii liberi scapa de sub control si navigheaza prin tot corpul, atacand celulele, rancezindu-le grasimile, oxidandu-le proteinele, perforandu-le membranele si viciindu-le codul genetic, pana cand celulele devin disfunctionale, renunta si mor.

Acesti radicali de temut, inglobati vietii atat ca protectori, cst si ca razbunatori, sunt puternicii agenti ai imbstranirii.Suplimentar, ne grabim sfarsitul primind in organismul nostru si alti radicali liberi, care isi au originea in afara lui. Fumatul umple corpul de radicali liberi. Tot asa si substantele poluante din mediul inconjurator. La fel se intampla si atunci cand stam la soare si suntem expusi radiatiilor. Suntem bombardati tot timpul, dinauntru si din afara, de acesti radicali liberi care conserva viata si o distrug simultan.

N-am putea supravietui fara ei, dar cand ii apuca nebunia si isi desfasoara fortele, ne imbstrsnesc inainte de vreme si ne ucid prea curand. Din punct de vedere chimic, radicalii liberi sunt pur si simplu niste molecule carora le lipseste un electron si care incearca cu disperare ss smulga unul din alta molecula. Astfel devin niste teroristi moleculari. Pot fi neutralizati de antioxidanti, compusi care cedeaza unul dintre electronii lor, aducand radicalii liberi la normal si stopandu-le actiunea de mutilare celulara.

Raspunsul antioxidant

Din fericire, corpul nu cedeaza cu usurinta atacurilor acestor radicali liberi. El da nastere unui arsenal de aparare, compus din enzime si alte produse chimice numite antoxidanti. Daca radicalii liberi sunt raufacatorii care actioneaza impotriva corpului, antioxidantii reprezinta forta sa politieneasca. Ei sunt proiectati sa anihileze radicalii liberi distructivi. Ei actioneaza impiedicand formarea acestora, nimicindu-i si reparand stricaciunile, ceea ce reprezinta un proces formidabil si omniprezent in organism. Vestea buna e ca enzimele antioxidante, patrulele, se grabesc sa intervina si sa repare genele, indepartand intre 99 si 99,9% din stricaciune. Vestea proasta e ca zilnic raman 100 000 de noi rani nevindecate, iar deteriorarea se acumuleaza implacabil.

Aceasta acumulare la nivel celular de stricaciuni sau de resturi ale unei reparatii incomplete este ceea ce alimenteaza procesul de imbatranire.Se estimează ca la varsta de 50 de ani, 30% din proteina celulara a fost preschimbata in deseuri oxidate din cauza atacurilor radicalilor liberi. De asemenea, sunt extrem de vulnerabile si moleculele de grasimi, care abunda in membranele cu structuri delicate ale celulelor, precum si in sange. Atacurile radicalilor liberi oxideaza astfel de grasimi stricandu-le, tot aşa cum untul care nu e tinut la frigider rancezeste.


text prelucrat si modificat de Dialora

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu